Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată joi să pronunțe o decizie în dosarul privind plata restanțelor salariale ale judecătorilor, după șase amânări succesive, relatează Mediafax. Miza financiară este estimată la aproximativ 4,8–5 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante rezultate din majorări retroactive stabilite prin hotărâri judecătorești. Decizia vine la o zi după ce Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituțională între Executiv și instanța supremă. Dosarul a ajuns la ÎCCJ după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, cererea instanței supreme și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța de apel a stabilit obligații în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de întârziere de 1% pe zi și amendă de 20% din salariul minim brut pe țară pe zi de întârziere.
Argumentele părților
Acțiunea a fost semnată de președinta instituției, Lia Savonea. Înalta Curte a susținut că neplata încalcă dreptul de proprietate al judecătorilor cu hotărâri executorii neachitate de peste zece ani și a invocat încălcarea separației puterilor în stat și subminarea autorității hotărârilor judecătorești. La rândul său, Executivul a argumentat că instanța nu poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară. În timpul procesului, Guvernul și Ministerul Finanțelor au făcut apel împotriva deciziei Curții de Apel București și au cerut sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat CCR pentru a soluționa un conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, susținând că instanța supremă a depășit atribuțiile puterii executive și legislative privind elaborarea și execuția bugetului de stat.
Decizia CCR și implicațiile
Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Bolojan pe 2 iulie, referitoare la litigiul privind plata salariilor restante. Decizia CCR a venit cu o zi înainte de termenul limită stabilit de ÎCCJ pentru pronunțarea asupra apelului. Înalta Curte a salutat decizia CCR, afirmând că aceasta confirmă inexistența unui conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități și că litigiul privind plata drepturilor salariale trebuie soluționat în cadrul procesului aflat pe rolul ÎCCJ.
Conform dosarului, în 2023 Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, ca urmare a unor hotărâri judecătorești, cu efect retroactiv din 2018. O parte din plăți au fost ulterior amânate din cauza constrângerilor bugetare și a deciziilor guvernamentale privind alocarea fondurilor. Pentru anul 2026, suma în litigiu este estimată la aproximativ 4,8 miliarde lei, potrivit datelor prezentate de premierul interimar Ilie Bolojan.
Decizia de joi este importantă pentru bugetul de stat și pentru modul în care vor fi îndeplinite obligațiile impuse definitiv Guvernului și Ministerului Finanțelor. Dacă hotărârea Curții de Apel București este menținută, obligația de a asigura fondurile pentru restanțe devine definitivă, în condițiile stabilite de instanță. Dacă apelul Guvernului este admis, situația plăților și efectele deciziei Curții de Apel București vor fi reevaluate în baza hotărârii ÎCCJ.
Sursa: Mediafax
