Incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor ruse în spațiul aerian al NATO indică faptul că președintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică nesăbuită și acceptă riscul ca dronele ruse să pătrundă în spațiul aerian al NATO. Putin pare acum să accepte riscul de a provoca victime în rândul civililor din statele NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de atacuri a Rusiei, concluzionează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), din care prezentăm cele mai importante fragmente.
Drona rusească Gheran 2 care a lovit blocul din Galați reprezintă primul caz, de la începutul războiului din Ucraina, când un atac cu drone lansate de Rusia rănește civili de pe teritoriul unui stat NATO.
Dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc de cel puțin 28 de ori (iar fragmente de drone au pătruns în România, potrivit unor surse, de până la 47 de ori) de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, dar aceasta este prima incursiune care a provocat rănirea unor civili în România sau în orice alt stat membru NATO.
Ministerul Apărării din România a menționat în septembrie 2025 – într-o perioadă de incursiuni intense ale dronelor rusești în statele NATO care se învecinează cu Ucraina, inclusiv uneori în mod intenționat – că dronele rusești au efectuat aproximativ 50 de atacuri cu drone în apropierea frontierei ucraineano-române din februarie 2022, inclusiv 30 de atacuri în care resturi au căzut pe teritoriul românesc.
Rusia a încălcat în mod notabil spațiul aerian polonez cu cel puțin 19 drone în noaptea de 9 spre 10 septembrie, în cadrul unor incursiuni ruse intenționate.
Înaltii oficiali de la Kremlin adoptă două strategii distincte ca răspuns la atacul cu drone din România, care, împreună, urmăresc să devieze responsabilitatea Rusiei pentru incidentul respectiv, să acuze în mod fals Ucraina și să testeze reacția NATO la incursiunile dronelor rusești.
NATO ar putea negocieze acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, pentru a rezolva problema dronelor ce intră în spațiul Alianței
Comandantul interimar al Statului Major al Forțelor Armate Române, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a vorbit pe 29 mai despre limitările capacităților de apărare aeriană ale României. Maxim a declarat că legislația română interzice sistemelor de apărare aeriană românești să acționeze într-un mod care ar afecta spațiul aerian al unei țări vecine, inclusiv prin lansarea unui proiectil care ar putea pătrunde în spațiul aerian ucrainean.
Maxim a declarat că au trecut patru minute între momentul în care România a detectat drona rusă în spațiul aerian românesc și momentul în care drona a lovit apartamentul din Galați, menționând că patru minute nu au fost suficiente pentru a detecta, identifica și intercepta drona.
Maxim a mai declarat că forțele române trebuie să ia în considerare riscul ca resturile rezultate din operațiunile de apărare aeriană să provoace mai multe daune decât ar putea provoca drona însăși, menționând că forțele române nu au avut posibilitatea de a intercepta drona în condiții de siguranță.
Maxim a declarat că aceste atacuri sunt consecința unui conflict care are loc în apropierea frontierei României și care afectează în mod direct locuitorii români.
Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate.
Imaginile cu resturile sunt compatibile cu declarațiile autorităților române
Ministerul Apărării din România (MA) a anunțat pe 29 mai că forțele ruse au lovit obiective civile și infrastructură în apropierea frontierei internaționale dintre Ucraina și România, de-a lungul Dunării, în noaptea de 28 spre 29 mai, moment în care o dronă a pătruns în spațiul aerian românesc și a lovit un bloc de locuințe din Galați (la aproximativ șapte kilometri de granița cu Ucraina), provocând un incendiu.
Autoritățile române au raportat că drona era un model rusesc Geran-2 (versiunea produsă în Rusia a modelului iranian Shahed-136) și că întreaga sa încărcătură a explodat la impact.
Imaginile cu resturile sunt, de asemenea, compatibile cu cele ale unei drone de tip Shahed.
Președintele român Nicușor Dan a declarat că 43 de drone rusești zburau spre România dinspre est, dintre care una a fost probabil interceptată de apărarea aeriană ucraineană deasupra localității Reni, din regiunea Odesa (la est de Galați, de-a lungul frontierei internaționale cu România și Moldova), modificându-i traiectoria.
El a afirmat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru atacul cu drone, întrucât comportamentul Rusiei încalcă dreptul internațional și pune în pericol siguranța cetățenilor unui stat membru NATO.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe al României, Oana Toiu, a declarat că România poartă discuții cu privire la posibila activare a prevederilor articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări între statele membre ale Alianței, ca răspuns la atacul cu drone al Rusiei.
(Citește și: Răspunsurile posibile ale NATO după incidentul dronei explodate la Galați – AFP)
****
